Colonoscopia – metoda de diagnostic si screening
January 23, 2009
Colonoscopia reprezinta o examinare endoscopica mini-invaziva a intestinului gros (colon) cu ajutorul unei camere din fibra optica ce se gaseste intr-un tub flexibil si care se introduce prin anus.
Acesta ne ajuta in diagnosticul vizual al anumitor patologii ale colonului (de ex: polipi, tumori, ulceratii, etc.) si permite si biopsierea leziunilor suspecte.
In comparatie cu colonoscopia virtuala, manevra neinvaziva ce foloseste scanarea CT, colonoscopia clasica poate fi folosita si in scop terapeutic, precum excizia polipilor sau uneori hemostaza endoscopica.
Investigatia colonului poate fi facuta in functie de necesitatea pentru diagnostic, pe intreg cadrul colic si atunci se numeste colonoscopie, doar pentru ultimii 60 cm din colon si se numeste sigmoidoscopie sau pentru rect si canalul anal si poarta denumirea de anorectoscopie.
Indicatia.
Examinarea colonoscopica este indicata in multe din patologia colonului dar cu prediclectie in: hemoragiile digestive inferioare, tumorile colonului benigne sau maligne, diverticuloza colonica, bolile inflamatorii ale colonului.
Pregatirea pentru examinare.
Pentru vizualizare optima, colonul trebuie in prealabil pregatit si golit de continut.
Inainte cu una pana la trei zile pacientul necesita o dieta bogata in lichide si saraca in fibre.
In ziua precedenta examinarii, pacientul trebuie sa primeasca un preparat laxativ cu o cantitate mare de lichide sau uneori sa faca 2-3 clisme evacuatorii.
De exemplu: se poate folosi Fortrans sub forma de plicuri; 3 plicuri pentru 3 litri de apa plata; cate un plic la un litru. Aceasta cantitate de preparat trebuie consumata in timp relativ scurt, cam in 2 ore. Cea mai buna perioada pentru consumarea ei este intre orele 15 si 17.
Inainte de a efectua o colonoscopie pacientii trebuie sa informeze doctorii despre bolile asociate si tratamentele urmate in mod regulat.
Sofatul nu este recomandat in primele 12 ore dupa colonoscopie datorita efectului sedativ al medicamentelor administrate.
Investigatia.
Fiind o investigatie mini invaziva poate provoca durere si de cele mai multe ori pacientul primeste un sedativ intravenos (de ex: Fentanyl, Midazolam). Uneori pacientul poate fi sedat si cu ajutorul Oxidului de nitrat sau cu Propofol.
Pacientul este intins pe masa de examinare pe partea stanga.
Primul pas al investigatiei il reprezinta examinarea digitala. Se examineaza tonicitatea sfincterului anal si se determina daca pregatirea a fost adecvata.
Endoscopul se trece prin anus in rect, apoi se ghideaza cu blandete prin colon (sigmoid, descendent, trasvers, ascendent, cec) pana la ileonul treminal. Colonul este din cand in cand insuflat cu dioxid de carbon pentru o mai buna vizibilitate. Uneori examinatorul ajusteaza pozitia pacientului in functie de vizibilitate.
La examinatorii experimentati endoscopul ajunge la limita dintre colon si intestinul subtire in mai putin de 10 minute in 95% din cazuri. In screening inspectia vizuala a intestinului gros poate dura pana la 20-25 de minute.
Leziunile suspecte pot fi cauterizate, tratate cu laserul sau excizate cu un fir electric. Se poate injecta si substante medicamentoase precum in leziunile hemoragice.
Dupa investigatie uneori este nevoie de un timp de recuperare in special datorita sedativelor. Recuperarea completa este in ziua urmatoare.
Un efect ulterior al colonoscopiei este flatulenta sau crampele abdominale ce apar datorita insuflarii cu aer a colonului.
Pacientii trebuie sa anunte medicul imediat daca dupa colonoscopie apar: dureri abdiminale severe, febra, rectoragii, slabiciune fizica, ameteli.
Complicatii.
Acesta procedura are un risc scazut de aparitie a complicatiilor (aprox. 0,2%).
Dintre complicatiile serioase ce pot apare amintim perforatia colonului ( rata de perforatie este de 1 la 2000 de colonoscopii), sangerarea ( se trateaza imediat in timpul procedurii), sangerarea tardiva (in special dupa excizia unui polip). Complicatii mai putin serioase si aparute ca urmare a hiperdozarii medicamentoase sunt si complicatiile cardio-pulmonare (hipotensiune arteriala temporara, scaderea saturatiei oxigenului din sange). Uneori poate aparea si atacurile de inima sau infarctul, dar sunt rare si la pacientii cu multipli factori de risc.
Avantaje.
Datorita identificarii vizuale a leziunilor colonului si in special al cancerului colorectal, colonoscopia este o investigatie ce se foloseste in screeningul acestei boli. Varsta de la care se incepe acest screening este de 50 de ani sau mai devreme daca exista istoric familial de cancer colorectal, boala inflamatorie colonica in antecedentele personale sau alti factori de risc.
De asemenea, in comparatie cu investigatiile radiologice sau ecografice, colonoscopia are abilitatea de a realiza si interventii terapeutice in timpul examinarii.
Surse: Wikipedia
National Digestive Diseases Information Clearinghouse
Topics: Investigatii paraclinice | No Comments »
Splenectomia – tehnica chirurgicala clasica
November 25, 2008
1. Obiective:
• Extirparea splinei pentru indicatii vitale(traumatisme) sau absolute( boli hematologice)
• Se poate practica in urgenta sau la rece
• Poate fi folosita calea de abord clasica sau cea laparoscopica
2. Indicatii:
• Traumatismele cu leziuni ale splinei de gradul III, IV sau V
• Bolile hematologice: purpura trombocitopenica idiopatica, sferocitoza ereditara, anemia hemolitica autoimuna, anemia hemolitica din enzimopatii si hemoglobinopatii, stadializare in boala Hodgkin, limfoame splenice, purpura trombocitopenica trombotica, trombocitopenia din SIDA, mielofibroza, thalasemia cu splenomegalie si infarcte splenice, rupturile spontane ale arterei splenice, tromboza venei splenice.
• Splenectomii iatrogene: in operatiile pe stomac, histusul esofagian, colonul stang, rinichiul stang, nervul vag
3. Contraindicatii: se refera la contraindicatiile oricarei interventii mari la pacienti cu stare generala precara, cu exceptia traumatismelor
4. Pregatirea preoperatorie:
• In urgenta: asigurarea unui minim volemic si echilibrrea sistemelor vitale
• La rece: cu doua saptamani inainte se realizeaza vaccinare antipneumococica, anti H. influenza si antimeningococica, asigurarea unei rezerve de sange, antibioprofilaxie, uneori se pregateste si concentrat plachetar
5. Anestezia: este generala cu intubare oro-traheala\
6. Instrumentar: este comun pentru interventiile chirurgicale mari la care se adauga pense vasculare pentru pediculul splenic, pense hemostatice lungi, valve abdominale mari, aspirator
7. Dispozitivul operator: pacient in decubit dorsal cu mambrele superioare in abductie la 90 de grade, iar operatorul se aseaza in dreapta bolnavului cu un ajutor in fata si altul la dreapta
8. Tehnica operatorie:
• Calea de abord – laparatomia mediana supraombilicala
• Explorarea abdomenului: se face in mod complet ferindu-se de mirajul primei leziuni
• Se izoleaza peretele abdominal cu batiste si se ridica rebordul costal stang cu ajutorul unei valve
• In situatiile hemodinamic instabile se va realiza o hemostaza temporara prin compresiunea pediculului splenic pe coloana. Se patrunde in loja retrogastrica pentru apune in evidenta artera splenica la nivelul marginii superioara a pancreasului sau in spatele cozi acestuia prin sectionarea ligamentului gastrocolic. Se tractioneaza median stomacul, se patrunde printr-o zona a vasculara in ligamentul gastro-splenic, unde vasele pot fi pensate. De-a lungul marginii superioare a pancreasului se identifica artera splenica cu traiect sinuos. Se deschide cu grija peritoneul de deasupra arterei si se incarca artera pe o pensa vasculara curba si se pregateste ligatura. Se are grija la vena aflata in spatele arterei. Dupa ligatura arterei splenica se rezeca dupa ligatura in pediculi multipli si ligamentul gastro-splenic pornind de la polul inferior spre polul superior. Se sectioneaza si ligamentul spleno-renal si spleno-colic ce permite mobilizarea completa a splinei. Se separa prin disectie boanta de coada pancreasului . se clampeaza vena splenica si se ligatureaza. Se sectioneaza si se ligatureaza vasele restante.
• In situatiile hemodinamic stabile se mobilizeaza splina prin introducerea maini stangi intre fata convexa a splinei si diafragm si bascularea in campul operator. Se sectioneaza peritoneul posterior si se pune in evidenta fata anterioara a rinichiului si suprarenala stanga. Se introduc in loje campuri pentru amentine splina superficial. Se incepe izolarea splinei prin sectionarea din aproape in aproape intre ligaturi. Se evidentiaza pediculul splenic care se ligatureaza si se rezeca fiecare ramura in parte, separat artera de vena si in mai multe prize. Este important sa nu prindem coada pancreasului in ligatura.
• Dupa scoaterea splinei se va urmari hemostaza cu completarea ei in caz de nevoie
• Se monteaza drenajul cavitatii cu tub scos prin contraincizie pentru evitarea formarii abceselor subfrenice stangi.
9. Incidente si accidente intraoperatorii:
• Hemoragia
• Leziunile organelor vecine splinei
10. Ingrijiri postoperatorii: reechilibrare volemica, se urmareste evolutia bolilor asociate
11. Complicatiile postoperatorii:
• Complicatii respiratorii
• Abcesele subfrenice
• Complicatiile parietale (hematom, serom, supuratii)
• Ileus postoperator sua chiar ocluzie intestinala
• Febra postoperatorie
• Tromboze vasculare
• Splenoza
• Hemoragia severa
• Hematemeza, pancreatite acute, fistule gastrice, colonice sau pancreatice
12. Sechelele postoperatorii: cresterea leucocitelor, a limfocitelor, a trombocitelor, tulburari imunologice, riscul aparitiei unor infectii supraacute
13. Rezulatate, prognostic:
• Mortalitatea postoperatorie este de 6%
• Morbiditatea este de 5-20% pentru splenectomia clasica
• Rezultatele sunt in general bune
• Prognosticul este favorabil
Topics: Tehnica chirurgicala | No Comments »
Tehnici chirurgicale de baza – Nodurile Pouchet si sutura in surjet
November 4, 2008
In acest filmulet veti putea observa un alt tip de nod chirurgical, nodul Pouchet, si veti invata tehnica suturi in surjet.
Topics: Tehnica chirurgicala | 1 Comment »
Tehnici chirurgicale de baza – Nodurile Chirurgicale
October 30, 2008
Incepem un capitol necesar educatiei chirurgicale si care va cuprinde notiuni de baza in tehnicile chirurgicale.
Vom invata pentru inceput cu se efectueaza un nod chirurgical clasic
Topics: Tehnica chirurgicala | No Comments »
INSTRUMENTAR CHIRURGICAL
June 11, 2008
Aici gasiti instrumentarul chirurgical necesar studentilor de anul 3 pentru examenul practic de semiologie chirurgicala.
Daca va este util va rog sa comentati.
Il puteti descarca de aici:
Instrumente chirurgicale uzuale
Truse de chirurgie
Topics: Noutati | 5 Comments »
Examenul clinic al sanilor
April 19, 2008
Examinarea sanilor trebuie facuta cu acceptul total al pacientului, cu blandete si trebuie sa contina inspectia sanilor (simetrie/asimetrie, retractie mamelor, tegumente cu aspect de coaje de portocala, inflamatii) si palparea sanilor si a regiunilor axilare.
Exemplu de examen clinic al sanilor:
Topics: Examenul clinic | No Comments »
Examenul clinic al abdomenului
April 19, 2008
Vom incepe o serie de filmulete menite sa va ajute la examinarea pacientului. Acestea au rol orientativ si trebuiesc folosite impreuna cu cartile de semiologie pentru a intelege toti pasii necesari unui examen clinic al abdomenului complet.
Topics: Examenul clinic | 3 Comments »
APENDICITA ACUTA
April 7, 2008
1. DEFINITIE
Reprezinta inflamatia apendicelui de cauza microbiana
2. STATISTICI
- boala a tineretii in special dar se poate intalni si la batrani sau copii
- cea mai frecventa urgenta chirurgicala
- raportul barbati/femei: 1/1 inainte de pubertate, 2/1 la pubertate, 1/1 la adulti
Read the rest of this entry »
Topics: Referate | 2 Comments »
APENDICECTOMIA – tehnica chirurgicala
March 13, 2008
Definitie: reprezinta procedeul chirurgical prin care se extirpa apendicele cecal.
Anatomie
Apendicele se afla la nivelul cecului, la unirea celor 3 tenii, avand origine fixa si pozitie variabila fata de cec. Astfel, el se poate gasi in una dintre situatiile urmatoare:
- descendent
- mezoceliac
- ascendent (prececal)
- laterocecal
- retrocecal
- pelvin.
El este situat de obicei in fosa iliaca dreapta. Mai poate fi intalnit uneori si in fosa iliaca stanga, subhepatic, epigastru.
Are dimensiuni variabile: 5-20 cm lungime, cu extreme de 1-25 cm.
Structura este asemanatoare cu a tractului digestiv, cu exceptia faptului ca in submucoasa contine un bogat infiltrat limfoid – amigdala abdominala.
Vascularizatia:
- artera apendiculara, ramura a arterei ileobicecoapendiculocolice ce este, la radul ei, ramura a arterei mezenterice superioare
- venele apendiculare se varsa in vena ileocolica care, la randul ei, se varsa in vena mezenterica superioara
- limfaticele colecteaza limfa in limfonoduluii cecali anteriori, posteriori, limfonoduluii apendiculari, ileocecali, mezenterici superiori, ajungand pana la limfonoduluii retroduodenopancreatici
Obiectiv
- extirparea apendicelui dupa ligatura mezoului sau
Topics: Tehnica chirurgicala | No Comments »
Ocluzie intestinala prin ileus biliar
March 10, 2008
Pacienta F.D., 83 de ani, mediul urban.
S-a internat in clinica de chirurgie pentru:
• Dureri intense hipocondrul drept si epigastru
• Schita de aparare musculara in hipocondrul drept
• Greturi
• Varsaturi
• Inapetenta
• Cefalee,
simptomatologie aparuta in urma cu 5 zile la o pacienta cu antecedente personale patologice semnificative( litiaza biliara, apendicectomizata, histerectomie totala pentru fibrom uterin)
Topics: Prezentare de caz | 4 Comments »
« Previous Entries
